Istoria Bisericii


                                                                                   





                           ISTORIA ŞI EVOLUŢIA BISERICII CREŞTINE BAPTISTE


Origini

Spre deosebire de alte mişcari religioase, mişcarea baptistă nu işi poate identifica un întemeietor unic, asemenea altor culte creştine.Mulţi istorici îl socotesc pe John Smith ca  intemeietor al bisericii baptiste. 
A studiat la Christ College, Cambridge, între 1594-1598, după care a slujit ca preot în Biserica Anglicană pâna în anul 1606, când a trecut de partea puritanilor separatişti. În 1608 s-a mutat în Olanda, din cauza persecuţiei declanşate de casa regală împotriva separatiştilor. A fost primul care s-a autobotezat in 1609 şi apoi i-a botezat şi pe alti 36, cu care a întemeiat prima Biserica Baptistă.
Biserca baptistă a preluat mare parte din învatatura anabaptiştilor (aripa radicală a reformei din secolul XVI) .
Din gruparea anabaptistă au facut parte fraţii elvetieni, huteriţii si menoniţii (adeptii lui Menno Simon).  Deşi n-au preluat în intregime doctrinele teologiei anabaptiste (mai ales în ceea ce priveşte pacifismul si non-rezistenţa, depunerea juramântului, interdicţia de a ocupa un oficiu public si anumite detalii legate de natura intruparii), baptiştii sec.VII au continuat teologia credincioşilor care au primit botezul doar ca urmare a unei mărturisiri personale de credinţă în Isus Cristos, a preoţiei universale şi a libertaţii religiei scoase de sub controlul statului şi reasezata sub autoritatea unică a conştiinţei.
Această pozitie îi aseaza pe baptişti ca precursori ai gruparii aşa-numitelor biserici de credincioşi sau de pocăiţi.

Practici specifice crestinilor baptişti

  Botezul credinţei personale, Autonomia Bisericii locale
  Preoţia universală a credinciosilor, Transformarea vieţii prin sfinţire
  Însuşirea în practică a Bibliei în special al Noului Testament.     
  Având biserica primară ca model .Separarea totala a Bisericii de Stat .
  Trimiterea Evangheliei pâna la marginile lumii.

 Chiar dacă au atâtea lucruri comun, mulţimea de biserici baptiste răspândite în toate ţările lumii civilizate cunoaşte o mare varietate în specificul crezului şi în manifestare. Mişcarea baptistă contemporană poate fi imparţita în trei curente majore: baptiştii conservatori , baptiştii liberali  si baptiştii fundamentalisti. 

1. Baptiştii  conservatori sunt grupul cel mai numeros si activează sub un cadru de referinţă teologic conservator, proclamând imperativul unui înalt standard de moralitate, atât individual, cât si in sfera publică. În problematica sociala, ei sunt aliaţii fortelor conservatoare care pun accent pe responsabilitatea individului în faţa societatii şi pe valorile muncii, cinstei si hărniciei. Cu toate ca multe astfel de biserici coopereaza în plan local sau internaţional cu alte biserici cu convingeri asemanatoare, baptiştii conservatori se pronunţă împotriva ecumenismului mondial, pe care-l denunţă drept o periculoasă forma de compromitere a adevarului creştin.

 2. Baptiştii liberali  Ei acceptă membralitatea deschisă (fară frecventarea consecventă a serviciilor divine), manifestă un interes deosebit pentru pace si pentru respectarea drepturilor omului in ţările lumii, sunt foarte militanti pentru unirea tuturor bisericilor creştine din lume şi a tuturor celorlalte forme de spiritualitate religioasă in mişcarea ecumenică. Teologia lor aşa cum indică şi denumirea este preponderent liberală.


3. Baptiştii fundamentalişti, militeaza activ împotriva teologiei liberale, au tendinţa de a fi dispensationalisti si premilenisti în teologie, adoptă un standard înalt de moralitate, şi sunt gata sa ducă spiritul separatist la extrem, trecând de la separarea de Stat la o anumitâ nuanţă de separare faţă de societate. Ei au vederi profund conservatoare în sfera activitatii publice şi nu sunt gata de colaborare decât cu alte biserici fundamentaliste sau cu biserici evanghelice conservatoare. În cazul din urma însa, fundamentalistii rup orice fel de cooperare în clipa în care simt ca o astfel de biserică întretine legături si cu biserici considerate liberale. Bineinţeles ca există biserici baptiste care se încadreaza undeva intre gruparea evanghelică şi gruparea fundamentalistă. Totusi, majoritatea bisericilor baptiste din lume se încadreaza distinct într-una din cele trei categorii mentionate.

                                                             Apogeul

În prezent există circa 130 milioane baptişti pe cele 5 continente. Ţara cu cei mai mulţi baptişti este  SUA unde au devenit principala denominaţiune protestantă şi al doilea în ordinea numarului de membri (33 milioane), dupa catolici .

Secolul XX a cunoscut evoluţii spectaculoase - au fost  organizate  evanghelizari în masă pe stadioane. Unul dintre cel mai cunoscuţi evanghelişti baptisti fiind Billy Graham începând cu anii 1950 el a predicat la „cruciade evanghelistice ” din lumea întreagâ printre care şi in Romania..
În anii 1960, Billy Graham a decis să colaboreze și cu liberalii și cu catolicii în cruciadele sale și de aceea a pierdut sprijinul fundamentaliștilor americani. Rezultatul a fost că teologia lui Billy Graham a suferit transformări  până acolo că a ajuns să susțină că evreii nu au nevoie de evanghelizare și păgânii pot fi mântuiți fără Christos! 
https://www.youtube.com/watch?v=cgc11rzgX9Y


                                                                                       


                                                  
                                             Billy Graham în vizita la Timisoara   în 1985 

                                                        Evoluţii si involuţii






Începând de prin  anii 1970  bisericile din SUA  au trecut printr-o serie de trasformari  care treptat  le-au indepărtat în unele privinţe de  modelul evanghelic Nou Testamental, care a stat la baza  infiinţării bisericilor neoprotestante (evanghelice) in secolul XVII .
Au fost evoluţii atât sub aspect doctrinar prin influenţe liberale cât şi sub aspectul “liberalizării”  modului de închinare . Odată cu apariţia unor noi grupări nondeminaţionale ca urmare a evanghelizărilor în masă, au aparut în aceste biserici nonconformiste”, un nou stil de închinare prin muzica pop, rock  etc.care a atras mult public în bisericile respective. Spiritul cautării permanente a succesului, specific poporului american a făcut ca şi alte biserici (denominatiuni) printre care si baptiştii să adopte acelaşi stil de muzică si închinare numită „contemporană” (MCC) .
În decurs de câtiva ani sa ajuns ca majoritatea bisericilor np americane ,inclusiv baptiste să introducă în biserică bateria de tobe şi (sau) muzica rock ,unele chiar si dansul ca mod de închinare.
John Blanchard si Dan Lucarini sunt doi muzicieni americani care au scris mai multe cărţi despre fenomenul MCC  în bisericile americane , un scurt fragment în pasajul următor :
"Să derulăm acum timpul cu 15 ani înainte –până la sfârşitul anului 1990 când peisajul era deja cu totul altul. Barbarii, ca să spunem aşa ,odinioară doar o ameninţare la o frontiera indepartată , trecurseră acum Rubiconul şi se aflau la porţile oraşului .....Muzica rock nu mai era rezervată unui grup restrâns de biserici, care o foloseau la serviciile lor de închinare. 
Pe parcursul anilor ’90 muzica rock a intrat cu paşi mari în locul de închinare.
 Scott Thuma profesor de sociologie din USA .în urma studiului său  a descoperit că peste 93% din biserici (protestante americane ) foloseau chitara electrică şi tobele la toate sau la majoritatea serviciilor.

 Ştim ce sa întamplat în pasul urmator .Până în anul 2006 totul pare să se fi dat peste cap.
Ceea ce odinioară era afară acum era înauntru .Minoritatea a dobândit statul de majoritate..."

 "Anul trecut am vizitat o biserică baptistă unde fusesem cândva organist .A trebuit însa să părăsesc sala pentru asistam la un concert rock ."Serviciul mixt " a însemnat muzică gălagioasă şi obositoare cu tobe si chitări stridente ..Au fost incluse şi câteva imnuri traditionale peuntru cei câţiva oameni in vârsta care au rezistat sa asculte muzica rock."


Liberalismul protestant

Pastorul Rick Warren a fost unul dintre promotorii cei mai ferventi ai muzicii rock în bisericile din S.U.A . 
Si tot el a fost în mod activ  împlicat in Mişcarea de creştere a bisercii , iar pentru promovarea acestei mişcari liberale Warren  a scris şi o carte mult mediatizata intitulată “Viata condusa de scopuri”.
 Despre această mişcare şi despre autorul cărţii Rick Warren  , Rudolf Ebertshäuser a scris o carte care analizează în detaliu fenomenul, titlul cărţii  “Cresterea bisericii sau seducerea bisercii ..

http://www.alexb.me/2012/10/citit-cresterea-bisericii-sau-seducerea-bisericii/ 

Noul stil de închinare numit “contemporan” (MCC) caracterizat prin introducerea bateriei de  tobe si a  muzicii pop rock  pe versuri religioase poate fi un indiciu spre  trecerea bisericilor americane (şi nu numai)  înspre o noua forma de liberalism .
 În SUA cel puţin cu unele  exceptii , singurele biserici baptiste care nu au acceptat acest nou mod de închinare “contemporan” au fost bisercile baptiste fundamentaliste (majoritatea  din ele) .
 Dintre celelalte biserici evanghelice  doar Biserica Menonită ,Anabaptiştii, Church of Christ şi Church of God . nu sau "contaminat" cu noul mod de închinare “contemporan”  rămânând la forma clasică cu imuri tradiţionale  orgă si cor .
În ce priveşte bisericile baptiste românesti din S.U.A  o parte şi-au păstrat modul de închinare si organizare din Romania ,cel traditional,  altele sau adaptat la stilul contemporan american.

                                                                       

                                         Biserica baptistă româneasca tradiţionala din vestul SUA .



                                  ISTORIA BISERICII BAPTISTE DIN ROMÂNIA


     Prima biserică baptistă din România a fost înfiinţata de emigranţi veniti din Germania în anul 1865 in Bucuresti. Prima biserică baptistă românească a fost infiinţată în anul 1886 în localitatea Chesa , în judetele din vestul tarii credinţa baptistă sa răspândit cu rapiditate, de aici sau raspandit şi in celelate judete ale ţării.

                                                                                     
 
                                     Cea mai veche biserică baptistă din Timisoara infiinţată în 1884

După anul 1918, numărul credinciosilor baptisti din România a continuat să crească. Din datele statistice existente se observă că in anul 1922 erau 22 228 de membri, iar recensamântul din anul 1930 a evidentiat existenţa a 60 562 credincioţi baptişti. 
În anul 1942 bisericile baptiste din România aveau 93 842 de membri. Legea pentru regimul general al cultelor din anul 1928 prevedea la art. 53 recunoasterea drepturilor comunitătii baptiste acordate acesteia.

Reglementările ulterioare au inrăutăţit regimul juridic al cultelor evanghelice din ţară. In conditiile implicarii Romaniei în al doilea razboi mondial şi ale dictaturii militare a mareşalului Antonescu, prin legile nr. 927 (1942) si nr. 431 (1943) au fost desfiintate toate asociatiile religioase din Romania si, ca urmare, baptiştii nu au mai putut desfăsura nici o activitate legală, bisericile au fost închise si numarul lor s-a redus drastic. Legile prin care au fost închise bisericile baptiste au fost abrogate printr-un decret regal la 31 august 1944.
 După o perioadă de liberalizare a climatului religios din România (1944-1948) regimul comunist a aplicat o serie de măsuri represive şi de subordonare a vieţii Cultului faţă de interesele dictatorii comuniste atee. Arondarea bisericilor, reglementarea serviciilor religioase in cadrul acestora, controlul numarului de studenti care puteau sa se pregateasca să devină pastori si restrictionarea publicatiilor sunt doar câteva dintre măsurile coercitive ale statului care au afectat negativ viata bisericilor baptiste in decenille VI si VII ale secolului trecut. Numarul credinciosilor baptisti avea sa scada la circa 90.000 in anul 1989.

Dupa anul 1989 climatul de libertate religioasă a adus un reviriment în viata bisericilor, în prezent conform recensământului national din anul 2002, un numar de 130 000 de cetăţeni români au declarat că aparţin confesiunii creştine baptiste.(0.58%) . Cresterea cea mai importanta atât al numarului de membrii cât si al numarului de lăcasuri de cult baptiste a fost in perioada 1990 -2000 .

                                                               
                                                                       


După această dată a interevenit o stagnare a cresterii numarului de membrii .
La recensământul din 2011 au fost 118003 persoane care sau declarat de confesiune  baptistă în procente 0.6 %  din populatia ţării. Rezultă un procent cu 0,02 % mai mare decât în 2002 raportat la numărul populației dar  cu 8636 de credincioși mai puțini.

Cauza pricipală a stagnării cresterii numarului de baptisti este deschiderea inevitabilă a societăţii românesti către societatea capitalistă cu valorile ei ,lumea plăcerilor şi a  tentaţiilor de tot felul . În timpul regimului comunist societatea româneasca era una închisa , exista un singur canal de televiziune TVR care trasmitea aproape exclusiv emisiuni politice omagiale şi un numar redus de filme şi emisiuni de diverisment. Nu se stimula goana dupa plăceri sau bani ca acum ,ci grija supravieţuirii de la o zi la alta.
 In condiţiile acestea interesul oamenilor pentru credinţă era mai mare ,bisericile mici si neîncăpătoare erau pline, biserica era aproape singura satisfactie si sursă de bucurie a credincioşilor .
Odată cu libertatea.... cu aparitia zecilor  de canale de televiziune , a internetului a crescut interesul oamenilor pentru plăceri, bani etc. si simultan a scăzut interesul pentru , credinţă (pocăinţă) al românilor .

Pe de altă parte dupa 1990  a apărut o concurenta redutabilă pentru baptistii din România  noile grupări religioase nondenominationale (carismatice) care au venit cu un suflu nou si o modă nouă de închinare “contemporană” similară cu cea din SUA .,grupări infiintate desigur de americani . La fel ca şi in bisericile protestante liberale din SUA ,aceste grupări oferă o “închinare” prin muzică de toate genurile de la pop  rock la  hip hop. pe versuri religioase .
Mulţi tineri, incusiv baptisti sau simţit foarte atrasi de acest gen de biserici independente  mai libertine care le promite  “satisfactie” şi relaxare prin muzică modernă si nu numai...

Dar au fost  si pastori care nu au stat mult pe gânduri şi şi-au trasformat propriile biserici baptiste traditionale într-n fel de "copii"  ale  bisericilor independente (nondenomintionale).


                                                                           " Biserică modernă"

 Pentru că prin statut  bisericile cultului baptist sunt autonome, fiecare este liber să-şi aleagă modul de manifestare, închinare etc, altfel spus e liber să facă ce doreste, totul stă in mâna liderilor locali.Unii considera ca este un lucru bun, in realitate sa dovedit a fi punctul slab. Cultele cu coducere fermă centralizată au rezistat mii de ani, cele cu exces de autonomie au suferit trasformari succesive păna ce au devenit de nerecunoscut (şi-au pierdut identitatea).
Dar tot din SUA au venit nu doar nondenominationali ci si pastori baptişti plecaţi la studii la universitatile teologice americane. Şi odată reveniţi în ţară  cum era şi firesc tobă de teologie liberală  au tinut să-şi împărtaşească noua teologie anticonservatoare sau cum spun ei “antilegalistă” într-o manieră agresivă. Cristian Barbosu : "scopul nostru  este lupta împotriva legalismului și tradiționalismului, a enclavelor evanghelice și denominaționale". (www.popospentrusuflet.wordpress.com )

În concluzie  baptismul românesc conservator postrevolutionar  a fost  “atacat” din toate direcţiile de noul liberalism sub toate formele.Departe de ce au primit baptistii români de la intemeietorii baptismului din România moştenitori ai  tradiţiei puritane care aveau la rându-i ca model  Biserica Primară. 

Ortodocşii si Catolicii au renunţat la aplicarea principiilor de bază ale Noului Testament precum : Naşterea din nou/de sus (Ioan 3:5 ) , Calea îngustă (Matei 7:13) , Separarea de lume (2 Corinteni 6:14)  etc. înca de pe vremea lui Constantin Cel Mare (secolul III) înloculindu-le cu "sfânta tradiţie".
Luteranii si  Reformatii din păcate nu au reuşit să ajungă la cunoşterea Scripturii pâna la acest nivel .
Neoprotestanţii (pârintii mişcării np) au fost singurii care şi-au propus aplice Evanghelia lui  Hristos cuvant cu cuvant în viaţa personală a credincioşilor ,dar se pare că au obosit pe cale.
Generatia actuală nu mai vrea "religia veche " , vrea una noua "contemporană" aşa că printre altele şi-au propus să înlocuiască  ca prioritate Noul Testament cu alte învăţături unele inspirate din Vechiul Testament pentru că spun ei, le oferă mai multa libertate de manifestare şi nu numai.
Baptistii din România sau considerat întodeauna conservatori , doar că conservator prin defintitie inseamnă ataşat de valorile tradiţionale .Dar indepartarea de teologia baptistă traditională sau de modul de închinare traditional moştenit de la înaintaşi spre unul “contemporan” care imită lumea , pentru că in felul acesta zic unii - atrag lumea în biserică - înseamnă de fapt îndepartarea de conservatorism .Şi indreptarea către ce ? către liberalism....
  Dar mai interesează pe cineva astăzi creştinismul autentic al primilor creştini , pe care îl găsim în Scripturi ? Pe tot mai puţini, se pare. Noile tendinţe sub imboldul grupărilor carismatice mai ales (Alfa Omega TV- îi reprezintă)  sunt atracţia spre iudaism ( închinarea davidică ) şi mixtura ,amestecul  între religii şi nu în ultimul rând ,modernismul ....

                                                                             








 ...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.